Ansamblul folcloric „BUSUIOCUL” este una dintre prestigioasele formaţii artistice din România, care se bucură de o frumoasă popularitate pentru înalta ţinută interpretativă, pentru originalitatea şi diversitatea spectacolelor sale.

Înfiinţat în anul 1973, Ansamblul „BUSUIOCUL” deţine un bogat palmares, fiind laureatul unor concursuri naţionale ori internaţionale: Santarem (Portugalia), Hayange, Rennes şi Dijon (Franţa), Chemnitz (Germania), Gorizia (Italia), Schoten (Belgia), Minsk (Belarus), Matosinhos (Portugalia), Ronda (Spania) şi a întreprins numeroase turnee în Italia, Grecia, Danemarca, Suedia, Norvegia.

Interesul cu care este întâmpinat pretutindeni îşi află, tară îndoială, explicaţia în statornica pasiune şi în talentul cu care acest colectiv artistic culege şi valorifică străvechiul patrimoniu de frumuseţe şi inedit al folclorului românesc. Desigur, ponderea în repertoriul său o deţin cântecele, jocurile, datinile şi obiceiurile caracteristice judeţului Bacău – ţinutul natal al interpreţilor – unde arta populară tradiţională continuă să demonstreze o impresionantă vigoare.

Ansamblul şi-a cuprins în programele sale cele mai valoroase creaţii din zestrea folclorică a satelor străbătute de râurile Bistriţa, Tazlău, Trotuş şi Şiret. Au fost adunate în spectacole cântece de dragoste şi dor, piese instrumentale cu o largă gamă de ritmuri şi tempouri, de la „hora” lină, până la „bătutele” şi „corăgheştile” rapide, specifice acestor locuri.

Cu aceeaşi grijă, manifestată pentru originalitatea repertoriului muzical, au fost alcătuite şi suitele de dansuri populare. Înscrise în variate desene coregrafice, executate „în grup” sau în „perechi”, suitele de dansuri se înfăţişează spectatorilor ca ample revărsări de ritmuri vii şi mişcări delicate, de dinamism şi graţie, la evoluţia tumultoasă a bărbaţilor, femeile adăugând o notă de eleganţă şi gingăşie.

O dominantă în spectacolele Ansamblului „Busuiocul” sunt momentele de datini şi obiceiuri practicate de satele băcăuane cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Sub impulsul tradiţiei, „Capra”, „Jocul mascaţilor”, „Căluţii”, „Jocul ursului” etc, datini cu care este întâmpinat Anul Nou, potrivit rigorilor unor nescrise scenarii de pantomimă, oferă un prilej în plus de a reîntâlni câteva din personajele teatrului popular moldovenesc.

La transpunerea scenică a creaţiilor folclorice, mai sus menţionate, interpreţii utilizează un bogat inventar de obiecte etnografice, vechi instrumente muzicale (fluierul, cobza, ţambalul, cimpoiul etc.), costume populare cu specific distinct.

Toate aceste crâmpeie de frumuseţe pot fi regăsite în spectacolele acestor talentaţi artişti din Bacău, mesageri ai unei culturi populare de o neasemuită valoare şi bogăţie.